Raluca Negulescu-Balaci este directoarea executivă a Fundației UiPath, care este o organizație non-profit. Aceasta a fost înființată în 2019 de către compania cu care împarte același nume.
Ne puteți spune mai multe despre organizația dumneavoastră și rolul pe care vi l-ați asumat în contextul crizei umanitare din Ucraina?
Deși suntem foarte conectați la sistemul global UiPath de voluntari și mobilizăm foarte multe persoane în activitățile noastre, noi suntem o unitate non-profit separată de compania UiPath. Misiunea noastră este să sprijinim copiii care provin din medii vulnerabile din România și India, cu scopul de a avea acces la educație de calitate. Eu m-am alăturat acestui demers în septembrie 2018, când am venit să construiesc de la zero fundația. Patru ani și jumătate mai târziu, am reușit să ajungem la peste 50.000 de copii din familii vulnerabile prin programele pe care le derulăm. Noi implementăm propriile programe educaționale în comunități vulnerabile datorită unei echipe dedicate. Acestea sunt interconectate și foarte mult axate pe abordarea nevoilor educaționale ale copiilor, uitându-ne și la ecosistemul din care fac parte. De asemenea, noi lucrăm îndeaproape cu școlile, cu familiile sau comunitățile. Avem parteneri strategici în alte organizații non-guvernamentale și lucrăm foarte mult pentru creșterea capacității profesorilor, dar și pentru tot ce înseamnă literație digitală.
Odată cu venirea pandemiei, Fundația noastră a fost într-o adaptare continuă la realitățile din jur, cu toate că programele noastre erau în plină implementare în martie 2020. Chiar dacă a fost o provocare să aducem infrastructura digitală și sprijinul educațional prin intermediul tehnologiei, ne-am dat seama că poate deveni o oportunitate pentru a oferi aceste servicii copiilor din cele mai izolate zone din țară.
Referitor la puterea de adaptare a organizației, invazia din Ucraina a marcat un punct de inflexiune pentru noi. Încă din 24 februarie, a fost foarte clar că trebuie să intervenim și am dezvoltat multe campanii de fundraising alături de membrii companiei UiPath. De altfel, noi lucrăm foarte mult cu copiii situați la granița de nord cu Ucraina. În urma acestui eveniment, au fost două reacții imediate și anume, elaborarea unui plan de urgență în cazul în care era nevoie să mutăm copiii și familiile din zona respectivă și lansarea unui fond global, numit Fondul de Solidaritate pentru Ucraina. Această inițiativă a fost introdusă ca răspuns la criza umanitară pentru a strânge resurse suficiente pentru copii.
Cum a fost pentru voi tranziția de la pandemie la războiul din Ucraina?
Avem o mare capacitate de adaptare, care face parte din filosofia noastră de intervenție. În contextul actual, încercăm să avem un răspuns cât mai calibrat la nevoile copiilor și adolescenților cu care lucrăm. De aceea, echipa noastră a reușit să fie extrem de abilă și rapidă în a-și regânidi prioritățile. În același timp, programele noastre educaționale au continuat să ruleze și să fie implementate în comunități. Ne-am dorit foarte mult să contribuim suplimentar la sprijinirea persoanelor afectate de criza sanitară de COVID-19 din România și India, dar și la criza umanitară din Ucraina. Aceste lucruri au fost posibile printr-un fond de reziliență, care a fost dezvoltat odată cu dezvoltarea Fundației.
Ne puteți spune un moment important pentru Fundația UiPath în perioada crizei umanitare?
Au fost foarte multe momente marcante în această perioadă. Un prim moment ar fi interacțiunea pe care am avut-o cu copiii veniți din centrele maternale și orfelinatele din Ucraina. Sunt aproximativ peste 200 de copii pe care noi îi susținem de un an. Pe majoritatea dintre ei i-am cunoscut în centrele din București și Iași. Personal, a fost un moment extrem de puternic să înțeleg poveștile lor, raportându-ne la situația actuală. Pe de altă parte, am fost extrem de surprinsă de capacitatea lor de adaptare, mai ales că starea centrelor maternale din Ucraina era similară cu contextul din anii ‘90 din România. Mulți dintre copii provin din familii extrem de vulnerabile din punct de vedere social, pe care părinții nu-i mai pot întreține. Cred că este extraordinar de dificil să gestionezi și trauma abandonului alături de trauma războiului. Din această cauză, le-am oferit susținerea noastră în a-i ajuta să depășească aceste situații.
Ne puteți spune și un moment dificil?
Un moment dificil a fost când a trebuit să ne mobilizăm în decurs de două săptămâni. S-a dovedit a fi o provocare la început, dar am reușit să strângem în tot acest timp 1.400.000 de dolari prin implicarea comunității globale a companiei UiPath. De asemenea, am încercat să răspundem la nevoile cele mai stringente fără a ne suprapune cu resursele care erau deja disponibile. Pentru noi a fost foarte clar că trebuie să avem un răspuns de urgență și am făcut un efort mare de a identifica într-un timp scurt furnizorii de alimente și materiale sanitare. Am avut la îndemână două tiruri pentru a operaționaliza transportul resurselor. Însă mulți dintre transportatori nu mai voiau să meargă în Ucraina pentru că se expuneau pe proprie răspundere la un pericol extrem de mare. În același timp, partenerii noștri de la Crucea Roșie Română aveau acest blocaj legat de transportul umanitar. Atunci am luat decizia să contribuim alături de Cefin și Profi la achiziționarea unui tir pentru Crucea Roșie, cu care să meargă și să transporte ajutorul umanitar. Ce m-a surprins pe mine cel mai mult este faptul că acest camion a fost folosit și pentru criza umanitară din Turcia.
Ne puteți spune ce ar fi putut să funcționeze mai bine pentru gestionarea crizei umanitare din Ucraina?
Noi am asistat la o mobilizare mare în România de la cetățeanul de rând, la organizații non-profit, la societate civilă sau companii de stat. Totuși, cred că ar fi fost mult mai bine să dispunem de o interfață care să fi conectat toate aceste eforturi comune și să fi alocat toate resursele într-un mod structurat. La momentul respectiv, noi am prioritizat acele nevoi pe care le aveam de la Crucea Roșie din Ucraina și am sprijinit în continuare copiii veniți din centrele maternale și orfelinate. Un alt lucru esențial, am contribuit la dezvoltarea materialelor educaționale în limba ucraineană pe aplicația de citit NABU în 2022. Chiar dacă am lucrat și am colaborat cu foarte multe entități non-profit și companii, s-a simțit lipsa unui facilitator. Știu că s-au făcut foarte multe demersuri din partea statului român, însă a fost destul dificil de comunicat pe parcurs. Aici cred că s-ar fi putut lucru mai mult la nivel sistemic.
Ne puteți oferi mai multe detalii legate de răspunsul fundației la criza umanitară? https://uipathfoundation.com/donate-now/solidarity-fund-for-ukraine-2/
Răspunsul nostru de urgență a constat în procurarea de alimente și materiale medicale, pe care le-am trimis în Ucraina prin Crucea Roșie Română. Cum am mai spus, am contribuit la achiziția acestui tir, care a fost o soluție la criza transportatorilor. Era o metodă bună de precauție, deoarece odată cu descărcarea materialelor nu mai exista niciun fel de protecție la întoarcere pentru ei. Împreună cu partenerii noștri de la Buna Ziua Copii din Romania din județul Vaslui am oferit asistență și cazare pentru sute de refugiați care intraseră în țară. De asemenea, am dezvoltat acea colecție de cărți în limba ucraineană prin aplicația NABU, care poate fi descărcată gratuit de pe telefonul mobil. Un alt lucru esențial, noi susținem în continuare cu cei de la Hope and Homes for Children peste 244 de copii din Ucraina ajunși pe teritoriul României. Noi le acoperim nevoi foarte complexe de la aprovizionarea cu mâncare, la asistență medicală sau sprijin psihologic. Totodată, alături de cei de la Inima de Copil, care sunt partenerii noștri de la Galați, ajutăm la integrarea familiilor de refugiați, oferindu-le copiilor materiale educaționale și lucrăm îndeaproape cu mamele din comunități.
Cu ce vă ocupați în acest moment?
Ne axăm momentan pe fondul de Solidaritate pentru Ucraina. Suma pe care am alocat-o prin acest fond a mers către susținerea pe termen lung a copiilor ucraineni din orfelinate. Am dezvoltat și activități educaționale cu voluntari din UiPath, unde am interacționat cu copiii ucraineni de la București. Prin acest demers, am explorat diverse profesii și ce înseamnă să activezi în ele. În prezent, continuăm parteneriatul nostru cu cei de la Buna Ziua Copii.
Interview by Andrei Verestiuc
Photo by Joel Muniz
Region: Central and Eastern Europe
Country/(ies): Ukraine, Romania
